|
Printr-o declaraţie scrisă înaintată marţi spre semnare deputaţilor din Parlamentul European, europarlamentarii români Alexandru Nazare, Maria Petre şi Constantin Dumitriu (PPE-DE/PD-L) solicită crearea unui mecanism financiar de intervenţie pentru prevenirea efectelor negative provocate de schimbările climatice.
Efectele adverse ale schimbărilor climatice sunt mai rapide şi mai grave decât se credea până acum, aşa cum o arată fenomenele meteorologice extreme ce se petrec cu o frecvenţă tot mai mare. În urma inundaţiilor care au lovit România în iulie 2008, cinci judeţe din nord-estul ţării (Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ) au fost grav afectate şi peste 1.5 milioane de oameni şi-au pierdut casele, culturile agricole şi alte surse de venit, se arată într-un comunicat de presă.
'Solicităm Comisiei Europene revizuirea procedurilor de alocare a ajutorului financiar, astfel încât banii europeni să ajungă în maxim şase luni în zonele afectate. Experienţa din România, unde inundaţii succesive au afectat mai multe judeţe, ne-a dovedit că mecanismele de reacţie ale Uniunii nu sunt îndeajuns de flexibile', a subliniat Maria Petre.
'Am ajuns la un moment în care nu mai putem neglija impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, solului, pădurilor, apelor şi populaţiei din statele membre ale Uniunii Europene. Am văzut asta chiar anul trecut, când nord-estul României a fost lovit de inundaţii în urma cărora s-au înregistrat pagube de peste 470 milioane de euro. Alături de colegii mei eurodeputaţi, doamna Maria Petre şi domnul Constantin Dumitriu, am solicitat instituţiilor europene abilitate să analizeze posibilitatea înfiinţării unui fond direcţionat spre acţiuni de prevenire a calamităţilor naturale provocate de schimbările climatice ', a declarat Alexandru Nazare.
Mecanismele actuale puse de UE la dispoziţia statelor membre pentru astfel de situaţii, prin Fondul European de Solidaritate, au la baza o procedură greoaie ce duce la termene de luni de zile până la eliberarea fondurilor. Acesta este şi cazul propunerii de mobilizare a celor 11,8 milioane euro ca ajutor financiar pentru cele cinci judeţe din România afectate grav de inundaţiile din 2008.
Propunerea, prezentată de Comisia Europeana în ianuarie anul acesta ca răspuns la solicitarea depusă de România în octombrie 2008, se afla în prezent în dezbatere în Comisia de Buget a Parlamentului European, urmând să fie votată în plen în luna martie. Deputaţii europeni pot semna, începând de săptămâna aceasta, declaraţia scrisă pentru crearea noului mecanism de intervenţie şi îmbunătăţirea procedurile de alocare a fondurilor. Documentul va putea fi transmis mai departe Comisiei Europene şi Consiliului după ce obţine semnătura a cel puţin jumătate din europarlamentari.AGERPRES/(AS)
EUOBSERVER / BRUSSELS - Kosovo is still under "supervised" rather than full independence one year after it broke away from Serbia, the EU's representative in Pristina has said, while ruling out calling it an "EU protectorate." "We are still in a stage of supervised independence," Pieter Feith told deputies from the European Parliament's foreign affairs committee on Wednesday (11 February). He refused to estimate how long this stage could last.
Kosovo split from Serbia in February last year, but teething problems rermain (Photo: European Parliament)
The "basic conditions" to reach "full independence" include establishing a single legal space across the whole territory of Kosovo, lasting stability and good relations with its neighbours, the Dutch diplomat explained.
Kosovo - a former Serbian province - declared independence from Serbia on 17 February last year and Mr Feith was appointed as International Civilian Representative there on 28 February. He also holds a mandate as the EU Special Representative in Kosovo.
Since December, the EU's police and justice mission EULEX has also operated throughout Kosovo, taking over police, justice and customs tasks from United Nations' personnel.
Mr Feith rejected claims that Kosovo was slowly transforming into a protectorate of the EU.
"This word is in a way causing a problem for me," he said, explaining that Kosovo had an EU membership perspective and was aiming to one day become a fully fledged member of the 27-member bloc.
Before this can happen, Pristina still has a lot to accomplish, the diplomat said, citing stability, reforms and a reconciliation between the majority ethnic Albanian population and the minority Serbs in the north of Kosovo as the three top priorities for next year.
"The government must undertake steps in the areas of accountability, organised crime …It must also strengthen links between civic and political life and ensure the use of public and international donor funds in a responsible and transparent manner."
The parliament's role should also be boosted, as "many decisions are still taken by the government, without the significant involvement of the assembly," Mr Feith said.
Another key issue is the involvement of the Serb minority in the country's life, with most of Kosovo Serbs still feeling a strong attachment to Belgrade. Serbia does not recognise Kosovo's independence and still considers it part of its territory.
|
