|
In Parlamentul European este dezbătută în prezent o propunere de regulament a Comisiei Europene care prevede ca toate statele membre ale Uniunii să poată finanţa, din fondurile structurale şi de coeziune, programe de lucrări publice la scară largă pentru reabilitarea termică a locuinţelor. Până în prezent, doar 2% din totalul sumelor provenite din FEDER (Fondul European de Dezvoltare Regională) putea fi alocată îmbunătăţirii eficienţei energetice în locuinţele existente, un procentaj insuficient în condiţiile în care cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică necesare imobilelor din România sunt estimate la 1,3 miliarde euro.
Deputaţii români PDL în Parlamentul European, Alexandru Nazare si Rareş NIculescu, au susţinut încă de anul trecut creşterea proporţiei finanţării din fonduri structurale şi de coeziune a programelor de reabilitare termică a locuinţelor.
Propunerea Comisiei Europene vine în sprijinul familiilor cu venituri reduse, care vor putea folosi bani comunitari pentru modernizarea sistemelor centralizate de încălzire şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor lor, beneficiind astfel de economii substanţiale la facturile de întreţinere.
Noile măsuri propuse de Comisia Europeana spre a fi implementate, fără restricţii, în toate statele membre vor contribui, totodată, la scăderea dependenţei energetice a Europei, o prioritate în contextul recentei crize energetice generate de sistarea livrărilor de gaz de către Rusia Europei.
Europarlamentarul focşănean Alexandru Nazare va ţine la curent cetăţenii din Vrancea cu ultimele noutăţi privind acest demers legislativ din forul european. Mai multe informaţii despre modalităţile şi calendarul de accesare a fondurilor europene pentru proiectele de reabilitare termică a imobilelor vor fi puse la dispoziţia publicului în cel mai scurt timp.
1. V-am ruga, pentru început, să faceţi o succintă prezentare a activităţii dumneavoastră politice (parlamentare) de până acum.
Interesul meu pentru politica datează inca de acum zece ani când am decis sa urmez facultatea de Ştiinţe Politice (SNSPA). Mi-am continuat studiile la Berlin la Colegiul European de Arte Liberale (ECLA) unde am avut ocazia sa studiez in profunzime doctrinele politice. Cea mai importantă experienţă profesionala însă a fost cea de la Ministerul Integrării Europene unde am avut oportunitatea să lucrez alături de ministrul Anca Boagiu la cel mai important proiect pentru modernizarea României: aderarea la Uniunea Europeană. Am urmărit pas cu pas ratificarea tratatului de aderare al României de către statele membre, lobby-ul pentru aderare in Parlamentul European, negocierile cu Comisia Europeana pentru elaborarea Programului Operaţional Regional (POR), dar si pregătirea proiectelor finanţabile din fonduri structurale. Atunci am luat şi decizia să rămân să lucrez pentru România la nivel european, acolo unde se iau decizii care ne influenţează zi de zi si am decis sa candidez la alegerile europarlamentare din partea Partidului Democrat-Liberal pentru că reprezintă cel mai bine valorile şi principiile de centru dreapta în care cred. Am lucrat mai apoi ca asistent al delegatiei Romaniei la Grupul Partidului Popular European. În februarie 2008 am fost ales în cadrul organizaţiei de tineret a PD-L ca Preşedinte al Comisiei Naţionale de Disciplină, Etică şi Litigii.
2. Care vor fi priorităţile în activitatea dumneavoastră de membru al delegaţiei PD-L în Parlamentului European, ţinând cont de faptul că în luna iunie 2009 vor avea loc alegeri europene?
Chiar dacă sunt ultimele luni de activitate ale legislativului european, agenda este extrem de încărcată şi se vor lua în aceste ultime luni decizii importante pentru cetăţenii europeni. Ca membru în comisia de buget (BUDG) voi avea în vedere propunerile de modificare a reglementărilor europene privind utilizarea fondurilor structurale, astfel încât acestea să devină mai accesibile. Deja s-au luat anumite măsuri precum reducerea termenului de evaluare a proiectelor de la 87 la 30 de zile.
De asemenea luni preşedinţii Barroso şi Băsescu au discutat despre mărirea avansului pe care România îl primeşte din fondurile europene. Asemenea măsuri de stimulare a accesării fondurilor europene fac parte din eforturile Uniunii Europene pentru a reduce impactul crizei economice globale asupra pieţei comunitare.
Prioritatea mea va fi să obţin fonduri pentru România, pentru a creşte competitivitatea economiei româneşti.
Pe agenda Comisiei de buget se va afla, în lunile ce urmeaza, un proiect legislativ de modificare a costurilor eligibile pentru Fondul Social European. O astfel de propunere poate avea un impact pozitiv direct asupra statelor membre beneficiare de pe urma FSE cum este şi Romania, deoarece resupune extinderea listei cheltuielilor ce pot fi decontate din fondurile europene pentru proiecte care vizează, de exemplu, reconversia profesională, ocuparea fortei de munca, etc.
Un alt proiect ce va fi dezbatut in Comisia de buget vizeaza imbunatatirea metodelor de evaluare a modului în care statele membre au alocat până în prezent fondurile europene pentru obiectivele politicii de coeziune. Romania este un beneficiar net al implementarii politicii de coeziune a Uniunii Europene si, de aceea, ma voi implica activ în acest demersuri legislative pentru a reprezenta cat mai bine interesele Romaniei.
Un alt subiect de interes pentru România este revizuirea „Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat”, prin care se doreşte sprijinirea statelor din vecinătatea Uniunii şi îmbunătăţirea capacităţii de securizare a graniţelor europene în cadrul politicii de vecinatate a UE prin investiţii mai bine direcţionate.
Ca membru supleant în Comisia pentru Afaceri Externe (AFET) voi continua eforturile europarlamentarilor români de a impune pe agenda Uniunii Europene regiunea Mării Negre şi asigurarea securităţii energetice a Uniunii. Aşa cum ne demonstrază şi actuala criză a gazului avem nevoie de acţiune comună a Uniunii, de o politică energetică europeană coerentă pentru a asigura accesul la resursele energetice.
3. Ce credeţi că ar trebui să aibă permanent în vedere, în activitatea sa în cadrul Parlamentului European, orice europarlamentar român, indiferent de grupul politic din care face parte, în condiţiile în care el îi reprezintă pe cetăţenii români la nivel european?
Cred că europarlamentarii români au demonstrat şi până acum că atunci când în discuţie sunt probleme care ţin de interesele cetăţenilor români apartenenţa la grupuri politice diferite nu mai contează. Vă amintesc aici doar cazul italian când, în ciuda opiniei PPE, delegaţia română la PD-L a votat pentru rezoluţia de condamnare a Italiei. Voi urmări acelaşi principiu, al interesului cetăţenilor români, cei care ne-au ales să îi reprezentăm aici.
|
