|
Propunerea legislativă adoptată săptămâna trecută în plenul Parlamentului European prevede modificarea dispoziţiilor comunitare în sensul îmbunătăţirii şi uniformizării normelor de definire, prezentare şi etichetare băuturilor pe bază de vin produse în statelor membre ale UE.
Măsurile prevăd, printre altele, îmbunătăţirea metodelor de etichetare - în afară de indicarea soiului şi anului recoltei, eticheta va trebui să menţioneze, în mod obligatoriu, zona de provenienţă, lista aditivilor alimentari folosiţi la producerea băuturii, procentajul şi tipul de alcool utilizat, etc - şi fac parte din procesul de restructurare a sectorului vitivinicol european.
Eurodeputatul PDL Alexandru Nazare consideră că votul favorabil al legislativului european este în avantajul producătorilor locali şi a consumatorilor deopotrivă. "Normele de prezentare şi etichetare promovează calitatea pentru că au în vedere indicarea corectă a normelor de calitate pe care vinurile europene le respectă. Conceptul de vin european de calitate se va baza pe vinurile cu indicaţii geografice protejate şi pe cele cu denumire de origine protejată. Totodată, legislaţia păstrează politicile naţionale tradiţionale privind calitatea şi permite utilizarea, în continuare, a anumitor termeni tradiţionali şi forme de sticle."
Consiliul Uniunii Europene a adoptat deja, în 2008, o serie de măsuri pentru şi pentru stimularea competitivităţii vinurilor europene, printre care eliminarea progresivă a subvenţiilor pentru distilarea alcoolului alimentar. Sumele respective, repartizate în pachete financiare naţionale, vor putea fi folosite în schimb pentru promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, inovarea, restructurarea şi modernizarea viilor şi a cramelor.
Reforma sectorului vinurilor este o prioritate a Uniunii Europene în contextul mai larg al reformei Politicii Agricole Comune, deoarece Uniunea Europeană este primul producător de vin din lume iar, în condiţiile economice actuale, sectorul european face faţă tot mai greu concurenţei de pe piaţa globalã.
România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie. De aceea reforma vinului este o oportunitate pentru ţara noastră, prin mãsurile pe care le vizează, cum ar fi simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a rolului organizaţiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internaţionale, simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea. "Noua legislaţie este un instrument eficient care ne va permite să facem faţă mai bine concurenţei la nivel european şi să ne menţinem cotele de piaţă" a mai adăugat Alexandru Nazare.
Europarlamentarul Alexandru Nazare a făcut luni un apel la "mai multă voinţă politică" pentru implementarea proiectului Nabucco, catalagând drept incoerenţă a politicii energetice europene propunerea CE de micşorare a bugetului destinat conductei, de la 250 la 200 de milioane de euro.
Europarlamentarul PD-L Alexandru Nazare a solicitat luni reconsiderarea deciziei CE de a micşora suma alocată proiectului Nabucco de la 250 la 200 milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă al PD-L. "Mă tem că această hotărâre, luată la numai trei săptămâni de la propunerea Comisiei de a accelera punerea în practică a proiectului, va fi interpretată ca o lipsă de coerenţă a politicii energetice europene. De asemenea, decizia riscă să fie percepută ca un semnal politic negativ la adresa acestui proiect", a declarat europarlamentarul democrat-liberal.
Proiectul Nabucco este, în opinia deputatului PE, un proiect strategic, mai ales prin prisma recentei crize a gazelor, care a afectat milioane de cetăţeni europeni. Uniunea Europeană dispune, din resurse proprii încă nealocate, de peste 3 miliarde de euro destinaţi unor proiecte energetice precum Nabucco, a subliniat Nazare. "Aşadar, lipsa surselor de finanţare nu poate fi invocată ca o piedică în acest sens, mai ales că, în cazul Nabucco, Banca Mondială şi-a exprimat disponibilitatea de a cofinanţa acest proiect", a spus acesta.
Nazare a făcut apel la "mai multă voinţă politică la nivel european pentru sprijinirea proiectelor de diversificare a surselor de furnizare a gazelor naturale şi mai multă solidaritate din partea ţărilor membre UE. Avem nevoie de un dialog care să includă toate părţile implicate în proiectului Nabucco. Şi mă refer aici nu numai la ţările de tranzit, ci la toate statele membre UE, împreună cu Turcia, şi cu potenţiali finanţatori precum Banca Mondială", spune europarlamentarul.
Ministrul Cristian Diaconescu a prezentat la reuniunea de luni a miniştrilor de externe ai UE un set de propuneri care să fie finanţate în cadrul Planului European de Redresare Economică, respectiv proiectul Nabucco, interconectările de gaz cu Ungaria şi Bulgaria şi constituirea unor facilităţi de stocare a gazului. Sumele propuse de Comisia Europeană se ridică la 200 milioane de euro pentru Nabucco, 30 milioane euro pentru interconectarea de gaz cu Ungaria şi 10 milioane euro pentru cea cu Bulgaria. Va fi investită şi suma de 75 milioane de euro destinată proiectelor de infrastructură şi echipamentelor de stocarea gazului pentru un număr de 12 state membre, inclusiv România.
Proiectul Nabucco revenise în centrul atenţiei statelor europene după criza gazului ruso-ucraineană, CE anunţând la sfârşitul lunii ianuarie că va aloca 3,5 miliarde de euro din bugetul UE pentru proiecte energetice considerate strategice, dintre care 250 de milioane pentru Nabucco.
Urmare a recentei crize a gazelor dintre Rusia şi Ucraina şi ca răspuns la criza financiară, Comisia Europeană a formulat la sfârşitul lunii ianuarie propunerea de a aloca 5 miliarde de euro din bugetul necheltuit al UE pentru proiecte energetice, dezvoltarea reţelelor de internet broadband şi proiecte ecologice de dezvoltare rurală. Cea mai mare parte a banilor - 3,5 miliarde de euro - ar urma să fie alocaţi pentru conducte de gaz şi reţele de electricitate, proiecte de energie eoliană marină şi tehnologii de stocare a CO2.
O primă versiune a listei cu proiecte, prezentată la sfârşitul lunii ianuarie de Comisia Europeană - în care erau incluse infrastructuri energetice precum gazoductul Nabucco, ce urmau să primească 3,5 miliarde de euro, şi proiecte de dezvoltare a internetului cu debit mare în zonele rurale, pentru un miliard de euro - a fost aspru criticată în numeroase capitale.
Conducta Nabucco, pentru care premierul ungar Ferenc Gyurcsany a solicitat de urgenţă asistenţă financiară europeană, trebuia să beneficieze, potrivit variantei iniţiale a Comisiei, de 250 de milioane de euro, însă nu ca investiţie directă, ci ca mecanism de atragere de fonduri şi împrumuturi bancare. Ulterior, fondurile au fost reduse cu 50 de milioane de euro. Nabucco va tranzita şi România, iar costul total al gazoductului este estimat în prezent la aproape opt miliarde de euro.
Gazoductul ar urma să lege Marea Caspică şi Orientul Mijlociu de platforma europeană de distribuţie din Baumgarten, Austria, ocolind astfel Rusia. Lungimea Nabucco ar urma să aibă 3.300 de kilometri, cu o capacitate de transport de 31 miliarde de metri cubi pe an. Traseul începe la frontiera dintre Georgia şi Turcia şi trece prin Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.
Europa, care în prezent cumpără gaz din Rusia, Algeria şi Norvegia, vizează obţinerea resurselor energetice din Iran, Irak, Turkmenistan sau Azerbaidjan.
Consorţiul pentru construirea Nabucco regrupează în prezent şase parteneri economici: în afară de OMV (Austria) şi RWE (Germania), mai fac parte şi societăţile naţionale Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria) şi Transgaz (România).
|
